Nu trebuie să ai o traumă „mare” ca să mergi la terapie

Despre micro-răni, nevoia de prevenție și normalizarea grijii de sine Când ne gândim la terapie, cei mai mulți dintre noi ne imaginăm situații de criză: pierderi majore, traume profunde, atacuri de panică, depresie severă. E ca și cum am avea nevoie de „un motiv serios” pentru a cere sprijin. Însă realitatea este că nu trebuie...

Nu am voie să greșesc: Cum te ține perfecționismul captiv

Perfecționismul este adesea confundat cu ambiția, excelența sau dorința de a evolua. În realitate, el este mult mai aproape de frică. Frica de a greși. Frica de a fi judecat. Frica de a nu fi suficient. Pentru mulți oameni, perfecționismul nu este o alegere, ci o armură pe care au fost nevoiți să o poarte...

Terapia nu e despre a te repara, e despre a te înțelege

Pentru mulți oameni, cuvântul terapie vine însoțit de o întrebare nerostită: „Oare ce e în neregulă cu mine dacă am nevoie de asta?”. Într-o societate care pune accent pe performanță, soluții rapide și imagine impecabilă, ideea de a merge la terapie poate părea, pentru unii, o recunoaștere a slăbiciunii. Dar adevărul este altul: terapia nu...

Când dragostea e confuzie: Despre atașament nesigur și rollercoasterul emoțional

Pentru unii oameni, iubirea nu se simte ca liniște, ci ca intensitate. Nu ca siguranță, ci ca incertitudine. O relație începe cu fluturi în stomac, pasiune și idealizare, și continuă cu anxietate, distanță, reapropiere bruscă și din nou îndoială. Totul pare un montagne russe emoțional: urcușuri abrupte, coborâri dureroase, lipsă de control. Ce se întâmplă,...

Cum arată un început de terapie, fără mituri, fără teamă

A începe terapia poate fi un pas important. Uneori, e însoțit de curiozitate, alteori de anxietate, îndoieli sau teamă de necunoscut. Ce se întâmplă în prima ședință? Ce se așteaptă de la mine? Trebuie să vorbesc despre tot? Sunt „prea bine” sau „prea rău” pentru terapie? Aceste întrebări sunt frecvente și firești. Terapia nu este...

Copiii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți prezenți

Despre presiunea parentală și nevoia de autenticitate Într-o lume în care informația circulă rapid, părinții sunt constant bombardați cu sfaturi, reguli, recomandări și așteptări despre cum ar trebui să își crească copiii. Social media abundă în imagini ale unor familii fericite, în care mesele sunt mereu sănătoase, copiii par mereu liniștiți, iar părinții – calmi,...

Terapia nu e despre „a repara”, e despre a întelege

Mulți oameni ajung pentru prima dată la terapie cu un sentiment de rușine sau vinovăție. Cred că dacă cer ajutor, ceva e „greșit” cu ei. Se tem să nu fie judecați sau etichetați. Cultura populară, miturile din jurul psihologiei și ideea că terapia este ultima soluție într-o criză gravă contribuie la aceste convingeri. Dar realitatea...

Când nu mai știi cine ești fără muncă: Identitatea și sindromul „oamenilor ocupați”

Trăim într-o lume care admiră ocuparea continuă. Calendarul plin, programul aglomerat, deadline-urile respectate, multitaskingul permanent sunt adesea percepute ca semne de succes. Într-o astfel de cultură, a fi ocupat devine nu doar o stare, ci o identitate. Dar ce se întrâmplă atunci când, dincolo de taskuri, realizări și validare externă, nu mai știi cine ești?...